Noi dovezi sugerează că stimularea magnetică ajută creierul să-și amintească mai bine

Cercetările care explorau modul în care oamenii uită par să fi stimulat în mod neintenționat o memorie mai bună în rândul participanților, sugerează un nou studiu.

Experimentul a fost desfășurat inițial în 2012, fiind conceput pentru a explora rolul cortexului prefrontal dorsolateral (DLPFC) în uitarea voluntară. Deși experimentul din 2012 a demonstrat cu succes că uitarea era o acțiune gestionată în mod activ de DLPFC, se pare că datele au dezvăluit un bonus neașteptat.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

O reanaliză a arătat că stimularea acestei regiuni a creierului cu o frecvență magnetică adecvată în timp ce învățăm noi informații ne poate ajuta să ținem minte mai bine.

„Am fost destul de surprinși atunci când am văzut aceste efecte în primul studiu care a fost conceput pentru a răspunde la o întrebare diferită”, a spus Simon Hanslmayr, om de știință la Universitatea din Glasgow.

Participanții au primit stimulare magnetică transcraniană repetitivă

Pentru a testa rezultatele, cercetătorii au desfășurat un al doilea experiment. În cadrul acestuia, 24 de adulți sănătoși au primit două liste cu 10 cuvinte pe care au fost rugați să le memoreze. Cele două liste au fost prezentate în mod separat de 12 ori.

După îndeplinirea unei sarcini menită să le distragă atenția, participanții au fost rugați să își amintească toate cuvintele de pe cele două liste.

În timp ce cuvintele erau prezentate de către cercetători, jumătate dintre participanți au primit un singur hertz de stimulare magnetică transcraniană repetitivă (rTMS) în cortexul prefrontal. Cealaltă jumătate a primit un hertz de rTMS în creștetul capului.

În comparație cu participanții din grupul de control, cei care au primit stimulare magnetică au avut o memorie mai bună. Stimularea magnetică nu a părut să ajute participanții să-și amintească ordinea cuvintelor, însă i-a ajutat să-și amintească fiecare cuvânt în mod independent.

Noul studiu a inclus doar adulți sănătoși, fapt ce înseamnă că descoperirile trebuie tratate ca atare. Acestea fiind spuse, rezultatele nu sunt de sine stătătoare. Nu doar că susțin descoperirile studiului anterior, ci se aliniază și cu studii similare care au explorat rolul pe care cortexul prefrontal dorsolateral îl are în formarea memoriei.

„Acestea sunt efecte complexe și interesante care necesită mai multe experimente”

Studiile anterioare care au stimulat în mod activ DLPFC, spre exemplu, au arătat o reducere în memorie. Însă, stimularea cu rTMS este diferită. Acest tip de stimulare lentă pare să aibă un efect inhibitor asupra cortexului, nu unul excitator.

În cazul oamenilor care suferă de depresie majoră, caracterul inhibitor al stimulării magnetice s-a dovedit un tratament promițător pentru liniștirea minții, scrie Science Alert.

„Rezultatele noastre sugerează că stimularea frontală afectează o rețea mai largă și îmbunătățește formarea memoriei prin inhibarea zonelor parietale. Acestea sunt efecte complexe și interesante care necesită mai multe experimente pentru a înțelege mai bine baza lor neurală”, a explicat Mircea van der Plas de la Universitatea din Glasgow.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O sonată scrisă de Mozart produce un efect calmant pentru creierul epilepticilor. Iată de ce

Calea sânge-creier, posibilul motiv care s-ar afla în spatele bolii Alzheimer. Dovezi interesante găsite la șoareci

Colesterolul produs în creier pare să joace un rol cheie în dezvoltarea Alzheimer

Noi cercetări dezvăluie o legătură uimitoare între creier și grăsimea viscerală